Curtea, deliberând, respinge cererea de amânare a judecăţii, deoarece nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 156 alin. 1 din Codul de procedură civilă. Cauza se află în stare de judecată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, apreciind că nu au apărut elemente noi, de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în această materie. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: Prin Încheierea din 14 septembrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 2.529.2/39/2006, Curtea de Apel Suceava - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Valerian Roşu. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate este de competenţa exclusivă a Curţii Constituţionale, instanţele judecătoreşti care resping ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate invocate de părţi în proces substituindu-se de fapt atribuţiilor instanţei constituţionale. Potrivit legii, instanţele de fond sunt îndrituite numai să constate îndeplinirea celor patru condiţii de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate prevăzute de
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, fără a se putea implica într-o evaluare a constituţionalităţii dispoziţiei criticate. Curtea de Apel Suceava - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, raţiunea legiuitorului fiind aceea de a crea un prim filtru în competenţa instanţei judecătoreşti în analizarea condiţiilor de admisibilitate a excepţiilor de neconstituţionalitate. În conformitate cu dispoziţiile
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. Guvernul arată că procedura reglementată de
art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 nu face posibilă respingerea sau admiterea excepţiei de neconstituţionalitate de către instanţa judecătorească, ci doar pronunţarea, în situaţiile date, asupra oportunităţii sesizării Curţii Constituţionale, instanţa având obligaţia de a respinge ca inadmisibile excepţiile care nu îndeplinesc cerinţele legale. Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, textele de lege criticate fiind în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale invocate. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.