Dosar nr. 24/1/2014/HP/P
Corina Michaela Jîjîie - preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie
Ilie Iulian Dragomir - judecător la Secţia penală
Angela Dragne - judecător la Secţia penală
Ioana Alina Ilie - judecător la Secţia penală
Marius Dan Foitoş - judecător la Secţia penală
Leontina Şerban - judecător la Secţia penală - judecător-raportor
Aurel Gheorghe Ilie - judecător la Secţia penală
Valentin Horia Şelaru - judecător la Secţia penală
Ioana Bogdan - judecător la Secţia penală
Mirela Cojocaru - magistrat-asistent
S-a luat în examinare sesizarea formulată de Curtea de Apel Oradea - Secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Încheierea din data de 3 iulie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 2.557/111/2014, prin care, în temeiul art. 475 din Codul de procedură penală, se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept referitoare la admisibilitatea unei noi cereri de aplicare a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal privind legea penală mai favorabilă, ulterior respingerii unei cereri cu acelaşi obiect, în situaţia în care, după respingerea cererii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat o hotărâre prin care s-a dat o rezolvare de principiu unei chestiuni de drept incidente în cauză. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a fost constituit conform prevederilor art. 476 alin. (6) din Codul de procedură penală şi art. 27^4 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Şedinţa a fost prezidată de către preşedintele Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, doamna judecător Corina Michaela Jîjîie. La şedinţa de judecată a participat doamna Mirela Cojocaru, magistrat-asistent în cadrul Secţiei penale, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 27^6 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost reprezentat de doamna procuror Irina Kuglay, consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Magistratul-asistent a prezentat referatul cauzei, arătând că s-au transmis puncte de vedere asupra chestiunii de drept din partea unor curţi de apel, tribunale şi judecătorii. În acest context, a arătat că, la nivelul instanţelor naţionale, s-au conturat două opinii: Într-o primă opinie, s-a susţinut că este inadmisibilă o nouă cerere de aplicare a dispoziţiilor art. 6 din Codul penal în situaţia în care a fost dată o soluţie definitivă în ceea ce priveşte aplicarea legii penale mai favorabile înainte de pronunţarea de către Înalta Curte a hotărârii prin care s-a dat o rezolvare de principiu unei chestiuni de drept incidente în cauză. În a doua opinie, s-a apreciat că o astfel de cerere este admisibilă, în condiţiile în care, cu prilejul soluţionării primei solicitări de aplicare a legii penale mai favorabile, întemeiată pe dispoziţiile art. 6 din Codul penal, chestiunea de drept incidentă în cauză nu fusese dezlegată de către instanţa supremă. În continuare a arătat că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorul-raportor care a fost comunicat condamnatului D. G., potrivit dispoziţiilor art. 476 alin. (9) din Codul de procedură penală. A mai referat că, la data de 29 septembrie 2014, Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a depus Adresa nr. 1.989/C/2584/III-5/2014 prin care sa adus la cunoştinţă că în cadrul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar penal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu există în lucru nicio sesizare având ca obiect promovarea unui recurs în interesul legii vizând problema de drept cu privire la modul de aplicare a dispoziţiilor art. 6 alin. (1) din Codul penal şi că au fost depuse concluzii scrise formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a arătat, cu privire la admisibilitatea întrebării prealabile că, în principiu, pentru a stabili admisibilitatea sesizării din perspectiva dependenţei soluţionării fondului de chestiunea de drept supusă rezolvării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa trebuie să se raporteze la justele criterii din
Decizia nr. 11/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru rezolvarea unor chestiuni de drept în materia penală, care tratează, în mod judicios, criteriile de admisibilitate a sesizării în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile. S-a precizat, totodată, că
Decizia nr. 11/2014 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru rezolvarea unor chestiuni de drept în materie penală are în vedere situaţia în care instanţa este sesizată cu judecarea în fond a cauzei, astfel că acelaşi criteriu nu va putea fi aplicat ca atare, mutatis mutandis, la acele situaţii în care instanţa nu este sesizată cu o acţiune penală sau cu o acţiune civilă, când obiect principal al judecăţii îl constituie o altă cerere, nu o chestiune particulară pe parcursul soluţionării unei cauze.