Inapoi la Cautare

DECIZIE 21 /1995


privind excepţia de neconstituţionalitate


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 27.03.2023, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (27.03.2023) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC


    Vasile Gionea - preşedinte

    Viorel Mihai Ciobanu - judecător

    Miklos Fazakas - judecător

    Ion Filipescu - judecător

    Florin Bucur Vasilescu - judecător

    Ioan Griga - procuror

    Constantin Burada - magistrat-asistent

    Pe rol pronunţarea asupra recursului declarat de Ministerul Public împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 90 din 12 octombrie 1994.

    Dezbaterile au avut loc la 18 ianuarie 1995, susţinerile părţilor fiind consemnate în încheierea din aceeaşi dată, iar pronunţarea s-a aminat la 24 ianuarie, 16 februarie şi apoi la 20 februarie 1995.

              CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

examinînd decizia atacată cu recurs, motivele invocate, prevederile Constituţiei şi ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

    Prin Decizia nr. 90 din 12 octombrie 1994, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată de Societatea Comercială "Seament Holdings Panama" - S.A., în Dosarul nr. 2/1994 al Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi şi a constatat ca prevederile art. 19 lit. d) din Legea nr. 94/1992 sunt neconstituţionale. În motivarea deciziei s-a reţinut ca îndeplinirea obligaţiilor financiare la care se referă art. 19 lit. d) din Legea nr. 94/1992 nu poate intră în sfera administrării sau întrebuinţării resurselor financiare, căci ambele ipoteze privesc resurse constituite; formarea resurselor financiare implica stabilirea şi emiterea titlurilor executorii în vederea constituirii acestor resurse, precum şi urmărirea executării titlurilor, deoarece atât emiterea titlurilor cît şi executarea acestora se includ în sfera drepturilor ce revin statului şi unităţilor sectorului public, în calitate de creditori; în noţiunea de formare a resurselor financiare nu intra şi îndeplinirea de către debitori a obligaţiilor rezultind din titlurile executorii emise, deoarece îndeplinirea acestor obligaţii face parte din sfera dreptului de proprietate al debitorilor, în temeiul căruia ei se pot opune creanţei; în cazul în care controlul Curţii de Conturi s-ar extinde şi asupra executării de către debitori a obligaţiilor de plată, ar insemna ca verificarea să fie îndreptată asupra activităţii debitorilor, în loc sa priveasca activitatea organelor statului legată de emiterea şi executarea titlurilor executorii; pentru sectorul public, controlul Curţii de Conturi, potrivit art. 139 din Constituţie, priveşte modul de administrare şi utilizare a resurselor, ceea ce implica, în sensul art. 17 din Legea nr. 94/1992, îndeplinirea obligaţiilor financiare la care se referă art. 19 lit. d) din aceeaşi lege; în ipoteza prevăzută de art. 19 lit. d) din Legea nr. 94/1992, Curtea de Conturi nu se poate substitui organelor din sistemul Ministerului Finanţelor, fără ca prin aceasta sa nu se aducă o atingere fundamentelor constituţionale ale specializării autorităţilor publice, cu consecinţe negative în ce priveşte responsabilitatea acestor autorităţi şi funcţionarea serviciilor publice statale.

    Împotriva acestei decizii, în termen legal, Ministerul Public a declarat recurs, solicitând admiterea lui şi modificarea deciziei criticate în sensul respingerii sesizării ca prematura.

    Prin primul motiv de recurs, care vizează fondul cauzei, se susţine ca soluţia este gresita datorită interpretării eronate date de Curtea Constituţională unor dispoziţii din Legea nr. 94/1992 şi din Constituţie. Astfel se arata ca, potrivit art. 139 alin. (1) din Constituţie, activitatea de control a Curţii de Conturi se exercită asupra resurselor financiare ale statului în dinamica lor concretizata în trei etape: formarea acestora, administrarea şi întrebuinţarea lor. Legea nr. 94/1992, prin art. 19 lit. d), instituie competenţa de control a Curţii de Conturi asupra oricărei persoane juridice care are obligaţia să contribuie la formarea resurselor financiare ale statului. Obiectul dreptului de control al Curţii de Conturi nu-l constituie activitatea în sine a persoanei juridice, ci numai în măsura în care aceasta este reflectată corect şi exact în obligaţiile financiare stabilite de organismele asupra cărora dreptul de control al Curţii de Conturi este necontestat. În fapt, acest control se exercită asupra activităţii organelor financiare, numai locul în care se efectuează fiind situat la persoanele juridice cu obligaţii financiare către stat. În acest sens este interpretarea logico-sistematica a secţiunii 1 din capitolul III al Legii nr. 94/1992. Art. 16 din această lege reitereaza coordonatele dreptului de control al Curţii de Conturi, expuse de art. 139 alin. (1) din Constituţie, iar art. 17 din aceeaşi lege detaliază obiectivele controlului. În art. 18 din Legea nr. 94/1992 se enumera persoanele juridice care sunt supuse dreptului de control, iar art. 19 menţionează că efectuarea de controale se poate face "şi la alte persoane juridice". Deci acest control se desfăşoară la acea persoana juridică, desigur numai în limitele stabilite de art. 17 din Legea nr. 94/1992, şi nu asupra activităţii sale în general.

    Prin cel de-al doilea motiv de recurs se susţine ca, potrivit art. 144 lit. c) din Constituţie, Curtea Constituţională are dreptul de a se pronunţa asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti, dar Curtea de Conturi, atât în întregul ei cît şi în componentele sale cu atribuţii de jurisdicţie, nu poate fi considerată ca face parte din autoritatea judecătorească. Curtea de Conturi este reglementată de art. 139 din Constituţie care face parte din titlul IV intitulat "Economia şi finanţele publice". Prin urmare, Curtea de Conturi nu este o instanţa judecătorească, astfel ca invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa sa nu permite Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra ei. În final, hotărârea pronunţată de organismele cu atribuţii jurisdicţionale ale Curţii de Conturi poate fi atacată în faţa instanţei judecătoreşti de contencios administrativ, astfel că nu se poate obiecta ca excepţia de neconstituţionalitate invocată în faţa organismelor cu atribuţii jurisdicţionale ale Curţii de Conturi ar insemna lipsirea unor persoane de garanţia constituţionalităţii unei asemenea excepţii.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda iLegis
Testeaza iLegis
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic