Inapoi la Cautare


privind înţelesul noţiunii de "instanţa judecătorească" în cadrul controlului de constituţionalitate pe cale de excepţie

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

LegisPlus - CTCE

ACCES RESTRICTIONAT

Pentru a avea acces la la aceasta facilitate trebuie sa te abonezi la LegisPlus completand - formularul de comanda -

Si poti avea acces la:

Acte oficiale Acte interne Acte in limba engleza Juristprudenta romaneasca Modele de contract Doctrine Eurolegis Dictionare Coduri Juristprudenta drepturilor omului Achizitii publice Comentarii

    Asa fiind, sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate nu poate fi facuta, în mod legal, decît de una dintre instanţele judecătoreşti enumerate de lege. În acelaşi sens a interpretat Curtea Constituţională noţiunea de instanţe judecătoreşti şi în cazurile în care s-a pronunţat cu privire la respectarea accesului liber la justiţie, or nu este de acceptat ca aceleiaşi notiuni sa i se dea interpretări diferite. Desigur, alta ar fi fost situaţia dacă art. 144 lit. c) din Constituţie s-ar fi referit la "instanţa", deoarece aceasta notiune este folosită, atât de legiuitor, cît şi de doctrina, în sensul larg, incluzind şi alte organe de jurisdicţie. Textul constituţional se referă însă la "instanţe judecătoreşti", care sunt expres şi limitativ stabilite de lege, şi deci nu este posibil ca sfera lor să fie extinsă prin analogie. Faptul ca instanţele Curţii de Conturi nu sunt instanţe judecătoreşti rezultă şi din împrejurarea ca art. 139 din Constituţie care se referă la Curtea de Conturi nu este înscris în capitolul VI al titlului III "Autoritatea judecătorească". Pe de altă parte, aceste instanţe nu infaptuiesc justiţia, deoarece art. 139 alin. (1) prevede doar ca "În condiţiile legii, Curtea de Conturi exercita şi atribuţii jurisdicţionale".

    Prin faptul ca art. 144 lit. c) din Constituţie impune ca invocarea excepţiei de neconstituţionalitate să se facă în faţa instanţelor judecătoreşti nu se afectează dreptul cetăţenilor de a contesta legitimitatea constituţională a legii aplicabile procesului lor în cazul în care cererea este de competenţa altui organ de jurisdicţie, deoarece principiul accesului liber la justiţie, înscris în art. 21 din Constituţie, asigura în orice litigiu accesul la instanţele judecătoreşti, în faţa cărora se poate ridica excepţia. Astfel este asigurata în orice litigiu respectarea supremaţiei Constituţiei. Cu referire la instanţele Curţii de Conturi, este de necontestat ca împotriva hotărîrilor lor se poate exercita, după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale, recursul la secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie, în temeiul art. 4 din Legea nr. 29/1990, unde se poate invoca excepţia de neconstituţionalitate. Împrejurarea ca excepţia poate fi invocată numai în faţa instanţei judecătoreşti şi deci judecătorul financiar ar fi obligat să soluţioneze pe fond litigiul, fără rezolvarea în prealabil a constituţionalităţii legii ce urmează sa o aplice, nu este specific numai cazurilor în care cauzele sunt de competenţa altor organe de jurisdicţie, deoarece şi instanţele judecătoreşti, cu excepţia Curţii Supreme de Justiţie, pot proceda la soluţionarea fondului, în condiţiile în care legea lasă la latitudinea lor suspendarea judecaţii [art. 23 alin (6) din Legea nr. 47/1992 şi art. 32 din Legea nr. 56/1993]. De aceea art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 îngăduie rejudecarea proceselor dacă s-a stabilit, prin decizia definitivă a Curţii Constituţionale, neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe.

    În sfârşit, faptul ca unica autoritate de jurisdicţie constituţională este Curtea Constituţională şi ca aceasta este singura în drept sa hotărască asupra competentei sale nu este relevant, deoarece problema care se pune nu este aceea a competentei, ci aceea a sesizării Curţii. Un organ jurisdicţional poate fi competent, chiar singurul competent în acea materie, dar dacă nu a fost investit în condiţiile legii nu poate trece la soluţionarea unei cauze. Or, este fără indoiala ca art. 144 lit. c) din Constituţie da în competenţa Curţii Constituţionale soluţionarea excepţiilor privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor, dar prevede că acestea sunt ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti, iar art. 23 din Legea nr. 47/1992 stabileşte modul de sesizare a Curţii Constituţionale de către instanţele judecătoreşti astfel încât, înainte de a examina competenţa, trebuie rezolvată problema investirii Curţii.

    Deciziile care au fost pronunţate până în prezent la sesizarea instanţelor Curţii de Conturi şi au rămas definitive prin nerecurare sunt obligatorii, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituţie, şi îşi produc efectele pe fond. În problema investirii Curţii Constituţionale de către instanţele Curţii de Conturi, completele de judecată urmează însă să aplice pe viitor soluţia prezentei decizii, deoarece numai astfel se asigura respectarea riguroasă a dispoziţiilor constituţionale şi legale. Plenul Curţii Constituţionale a avut în vedere şi faptul ca practica consacrată prin Decizia nr. 64/1994 ar fi de natura să asigure mai devreme şi, eventual, cu mai puţine cheltuieli din partea părţilor, soluţionarea legitimitatii constituţionale a legii sau ordonanţei de care depinde soluţionarea unui litigiu aflat în faţa altor organe de jurisdicţie decît instanţele judecătoreşti, dar Curtea Constituţională nu poate aplica prin analogie norme constituţionale sau legale cu caracter special, care sunt de stricta interpretare şi, cu atât mai mult, nu poate modifica dispoziţiile în vigoare. Numai Parlamentul are competenţa sa modifice textele avute în vedere, dacă apreciază ca este necesar.

    Faţa de considerentele de mai sus şi vazind şi dispoziţiile art. 144 lit. c) din Constituţie, ale art. 23 şi art. 26 din Legea nr. 47/1992, precum şi cele ale art. 26 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, Plenul Curţii Constituţionale, cu majoritate de 8 voturi,

               DECIDE:

    1. Excepţiile privind neconstituţionalitatea legilor şi a ordonanţelor se pot ridica numai în faţa instanţelor judecătoreşti stabilite, în baza art. 125 alin. (1) din Constituţie, de Legea nr. 92/1992 şi Legea nr. 54/1993.

    2. Sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de instanţa judecătorească în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate printr-o încheiere, în condiţiile stabilite de art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Ca urmare, instanţele Curţii de Conturi nu pot sesiza Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate.

    Deliberarea a avut loc la data de 15 februarie 1995 şi la ea au participat Vasile Gionea, preşedinte, Viorel Mihai Ciobanu, Mihai Constantinescu, Miklos Fazakas, Ion P. Filipescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Florin Bucur Vasilescu şi Victor Dan Zlatescu, judecători.

    Decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

            PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

                prof. dr. VASILE GIONEA

                  Magistrat-asistent,

                   Constantin Burada

                           -------------------------

<   1   2

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare