┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor
art. 55 alin. (1) din Legea concurenţei nr. 21/1996, excepţie ridicată de Societatea Diamant Servcom - S.R.L. din Reşiţa în Dosarul nr. 3.432/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 188D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, doamna avocat Corina Popescu, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei, iar pentru partea Consiliul Concurenţei se prezintă doamna consilier de concurenţă Daniela Cristescu, cu delegaţie depusă la dosar. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului ales al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită admiterea acesteia, astfel cum a fost motivată în faţa instanţei de judecată. În acest sens, în esenţă, susţine că textul criticat se referă la o contravenţie, însă, faţă de criteriile stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la calificarea unei fapte ca fiind în materie penală sau în materie civilă, apreciază că sunt îndeplinite două condiţii dintre cele trei, care sunt alternative, respectiv natura şi gravitatea infracţiunii, natura şi asprimea sancţiunii; prin urmare, fapta contravenţională în discuţie intră în sfera dreptului penal şi poate fi calificată ca fiind infracţiune în sensul autonom la nivel european. De altfel, prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie de concurenţă s-a statuat că faptele anticoncurenţiale sunt de o gravitate mare şi trebuie sancţionate ca atare, cu sancţiuni care să aibă efect disuasiv. Or, în acest context, nu este îndeplinit principiul proporţionalităţii sancţiunii cu natura şi gravitatea infracţiunii, fiind încălcate dispoziţiile
art. 1 alin. (3) şi
(5) din Constituţie,
art. 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi
art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, în cauza de faţă, raportarea la cifra totală de afaceri din anul financiar anterior sancţionării este total disproporţionată sub două aspecte: nu are legătură cu fapta săvârşită (fapta este săvârşită într-un an financiar, iar sancţiunea este raportată la alt an financiar - anterior sancţionării); este aleatorie (depinde de durata investigaţiei) şi se raportează la cifra totală de afaceri care nu are legătură cu fapta. În acest context, prezintă aspecte particulare ale speţei. Prevederile criticate sunt contrare a
rt. 21 şi
art. 129 din Constituţie, deoarece încalcă principiul previzibilităţii, întrucât prin incriminarea faptei şi sancţiunea aferentă nu se pot prevedea consecinţele negative ale săvârşirii faptei. Sunt încălcate şi dispoziţiile referitoare la protecţia dreptului de proprietate, deoarece cifra de afaceri din anul financiar anterior sancţionării se încadrează în noţiunea de valoare economică şi este protejată de dreptul de proprietate. Astfel, sancţiunea nu respectă un raport de proporţionalitate între mijloacele şi scopul urmărit, proprietatea celorlalte bunuri - cifra de afaceri şi veniturile dintr-un an care nu au legătură cu săvârşirea faptei şi nu au fost realizate prin fapte anticoncurenţiale. 4. Având cuvântul, reprezentantul Consiliului Concurenţei solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că prevederile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, prin care s-a statuat că raportarea la o cifră de afaceri totală a întreprinderii din anul anterior sancţionării, chiar dacă determină un cuantum mare al amenzii, nu poate determina neconstituţionalitatea dispoziţiilor criticate, în condiţiile în care individualizarea amenzii se face în funcţie de gravitatea şi durata faptei, potrivit instrucţiunilor de individualizare ale Consiliului Concurenţei. Depune concluzii scrise. 5. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie şi faptul că nu au intervenit elemente noi, care să determine schimbarea acestei jurisprudenţe. Totodată, arată că prevederile criticate sunt în concordanţă şi cu dreptul european în materie de concurenţă, fiind şi alte state care au aceeaşi legislaţie cu privire la sancţiunile pentru faptele anticoncurenţiale. Prin urmare, consideră că prevederile criticate sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale şi europene invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 6. Având cuvântul, în replică, apărătorul ales al autoarei excepţiei de neconstituţionalitate arată că nu este vorba despre cuantumul mic sau mare al amenzii, ci despre cifra de afaceri la care se raportează, fiind posibil ca în anul financiar anterior sancţionării societatea să aibă pierderi sau o cifră de afaceri foarte mică raportat la cifra de afaceri rezultată din fapta anticoncurenţială. 7. Având cuvântul, în replică, reprezentantul Consiliului Concurenţei arată că sancţiunea se raportează la anul financiar anterior sancţionării, întrucât urmările faptei anticoncurenţiale se văd de-a lungul timpului, nu doar la momentul încetării faptei anticoncurenţiale; acestea se raportează la cifra de afaceri înregistrată de la momentul săvârşirii faptei până la momentul sancţionării de către autoritatea de concurenţă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: