Augustin Zegrean - preşedinte
Valer Dorneanu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Mircea Ştefan Minea - judecător
Daniel Marius Morar - judecător
Mona-Maria Pivniceru - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Simona-Maya Teodoroiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din capitolul I al anexei nr. 5 la
Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Marian Zidaru în Dosarul nr. 1.055/118/2014 al Tribunalului Constanţa - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 782D/2014 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că îşi menţine valabilitatea jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale. CURTEA,având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Sentinţa civilă nr. 1.664 din 11 iulie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 1.055/118/2014, Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 8 din capitolul I al anexei nr. 5 la
Legea nr. 63/2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ, excepţie ridicată de Marian Zidaru întro cauză civilă având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a Şcolii Gimnaziale nr. 1 Târguşor la încadrarea sa într-o anumită grupă de vechime şi la plata retroactivă a drepturilor băneşti corespunzătoare, precum şi la plata sporului pentru titlul ştiinţific de doctor. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile de lege criticate contravin principiului egalităţii în drepturi şi al nediscriminării, fiind înlăturată posibilitatea de a obţine sporul de doctorat de către persoanele care au obţinut acest titlu după 31 decembrie 2009. Arată că sporurile legale trebuie acordate în mod nediscriminatoriu, diferenţiat doar în funcţie de criterii obiective. Or, în cazul de faţă, deşi este vorba despre persoane ce aparţin aceleiaşi categorii profesionale (personal din învăţământ), care au acelaşi studii (studii doctorale) şi care desfăşoară aceeaşi activitate (activitate didactică), legiuitorul a instituit un regim diferit de salarizare, măsura referindu-se inclusiv la persoane care se aflau încadrate în sistemul de învăţământ la momentul schimbării sistemului acordării şi care nu se află în culpă pentru faptul că nu obţinuseră acest titlu ştiinţific până la momentul apariţiei legii. Discriminarea apare prin avantajarea unor persoane în raport cu altele. Susţine că modalitatea de eliminare a discriminării rămâne la latitudinea legiuitorului, iar, în cazul admiterii excepţiei de către Curtea Constituţională, norma va produce efecte în privinţa tuturor destinatarilor (în virtutea actului respectiv), dar şi în privinţa celor aflaţi în aceeaşi situaţie (în virtutea deciziei Curţii Constituţionale). Autorul excepţiei invocă şi
Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalităţii de tratament în ceea ce priveşte încadrarea în muncă şi ocuparea forţei de muncă. Susţine că textul de lege criticat este neconstituţional în măsura în care compensaţia tranzitorie nu se acordă şi persoanelor care, fiind încadrate în aceleaşi funcţii înainte de 1 ianuarie 2010, au obţinut titlul de doctor ulterior acestei date, dar şi persoanelor care, venind în sistemul de învăţământ după această dată având titlul de doctor, dar care nu au primit sporul pe motiv că nu le era plătit nici înainte de 1 ianuarie 2010, nefiind angajaţi în cadrul acestui sistem. 6. Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile legale contestate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, arată că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că sporurile, premiile şi alte stimulente reprezintă drepturi salariale suplimentare, nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie şi că legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizaţiile şi salariile de bază, premii periodice şi alte stimulente, pe care le poate diferenţia în funcţie de categoriile de personal cărora li se acordă, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula. 7. Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Avocatul Poporului arată că îşi menţine punctul de vedere în sensul că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. Faptul că numai persoanele care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o compensaţie tranzitorie este discriminatoriu şi încalcă astfel principiul constituţional privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, soluţia legislativă apărând ca un privilegiu conferit de legiuitor unei anumite categorii de persoane, şi anume persoanelor care la data de 31 decembrie 2009 beneficiau de un spor pentru titlul ştiinţific de doctor şi ca un dezavantaj, nejustificat obiectiv sau raţional, în cazul persoanelor care au obţinut titlul ştiinţific de doctor după 31 decembrie 2009. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi
Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: