*) Traducere.
ART. 1 Acţiunea judiciară rezultind dintr-un abordaj survenit între nave maritime sau între nave de navigaţie interioară va putea fi intentată numai: a) înaintea tribunalului reşedinţei obişnuite a pârâtului sau al unuia dintre sediile afacerii sale; b) înaintea tribunalului locului unde un sechestru a fost aplicat asupra navei pirite sau asupra unei alte nave aparţinând aceluiaşi pârât, în cazul în care acest sechestru este autorizat, sau al locului unde sechestrul ar fi putut fi aplicat şi unde pârâtul a dat o cauţiune sau o alta garanţie; c) înaintea tribunalului locului abordajului, când acest abordaj a survenit în porturi şi rade, precum şi în ape interioare. 2. Reclamantul este cel care decide înaintea căruia dintre tribunalele indicate la paragraful precedent va fi înaintată acţiunea. 3. Reclamantul nu va putea intenta aceluiaşi pârât o noua acţiune pe aceleaşi fapte înaintea unei alte jurisdicţii, fără a se dezista de acţiunea deja introdusă.
ART. 2 Dispoziţiile art. 1 nu aduc nici o atingere dreptului părţilor de a deferi o acţiune pe motive de abordaj înaintea unei jurisdicţii oarecare pe care ele au ales-o de comun acord sau de a o supune arbitrajului.
ART. 3 (1) Cererile reconventionale izvorite din acelaşi abordaj vor putea fi introduse înaintea tribunalului competent să soluţioneze acţiunea principala conform dispoziţiilor art. 1. (2) În cazul în care exista mai mulţi reclamanţi, fiecare va putea intenta acţiunea sa înaintea tribunalului sesizat anterior cu o acţiune izvorita din acelaşi abordaj împotriva aceleiaşi părţi. (3) În caz de abordaj, când mai multe nave sunt implicate, nici o dispoziţie a prezentei convenţii nu se opune ca tribunalul sesizat prin aplicarea normelor cuprinse în art. 1 să se declare competent, potrivit regulilor de competenţa ale legii sale naţionale, pentru a judeca toate acţiunile intentate datorită aceluiaşi eveniment.