Inapoi la Cautare

DECIZIE 794 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 18.06.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (18.06.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, excepţie ridicată de Curtea de Apel Bucureşti în Dosarul nr. 6.415/2/2016 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.677D/2016.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, arătând, în esenţă, că acestea contravin prevederilor art. 1 alin. (3) şi (4), art. 16, art. 124 şi art. 126 din Constituţie. Cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3^1 alin. (1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, susţine că aceasta este inadmisibilă, întrucât nu are legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost invocată.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

    4. Prin Încheierea din 28 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 6.415/2/2016, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3 alin. (1^1)-(1^4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, astfel cum a fost completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016. Excepţia a fost ridicată de reclamanta Curtea de Apel Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de obligare a pârâtului Ministerul Justiţiei să emită ordinele de încadrare pentru fiecare dintre cei 965 de judecători aflaţi în circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizaţiei de încadrare pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, care să includă majorările de 2, 5 şi 11%, acordate prin hotărâri judecătoreşti definitive, şi aflate în plată încă din anul 2015, în baza ordinelor de salarizare nr. 1.561, 1.562 şi 1.563 din data de 7 mai 2015, emise de ministrul justiţiei.

    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că, în fapt, judecătorii sunt salarizaţi în baza Legii-cadru nr. 284/2010. Reglementarea succesivă şi necorelată din domeniul salarizării a condus în timp la diferenţe salariale ce au determinat legiuitorul să intervină pentru înlăturarea inechităţilor. În acest scop, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, prin care s-a urmărit evitarea discriminărilor salariale între titularii funcţiilor publice salarizate potrivit Legii-cadru nr. 284/2010, cu consecinţa egalizării, la nivelul cel mai înalt în plată, a drepturilor salariale ale persoanelor aflate în situaţii similare în cadrul aceluiaşi ordonator de credite. Astfel, prin art. 3^1 alin. (1) din această ordonanţă de urgenţă, s-a stabilit că "Prin excepţie de la prevederile art. 1 alin. (1), începând cu luna august 2016, personalul plătit din fonduri publice care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază/indemnizaţiilor de încadrare mai mic decât cel stabilit la nivel maxim pentru fiecare funcţie, grad/treaptă, gradaţie, vechime în funcţie sau în specialitate, după caz, va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizaţiei de încadrare din cadrul instituţiei sau autorităţii publice respective, dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii."

    6. Autoarea excepţiei susţine că intenţia de înlăturare a inechităţilor (deci şi recunoaşterea lor) rezultă din Nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, prin care se reţine că "în sectorul public sunt o serie de disfuncţionalităţi, cum ar fi: niveluri diferite de salarizare pentru persoane exercitând aceeaşi funcţie şi aceleaşi atribuţii, în cadrul aceleiaşi instituţii ori în instituţii de acelaşi fel din cadrul unui sector; salarii egale pentru persoane exercitând aceeaşi funcţie şi aceleaşi atribuţii, dar cu vechime în muncă diferită". Drept urmare, activitatea de egalizare a veniturilor la nivelul fiecărui ordonator principal de credite ar fi trebuit să presupună stabilirea celei mai ridicate indemnizaţii, în funcţie de gradul profesional - judecătorie, tribunal, curte de apel, cu luarea în considerare a hotărârilor judecătoreşti prin care a fost stabilit cuantumul indemnizaţiilor, şi aducerea tuturor la nivelul cel mai mare. Însă, procedând la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, Guvernul a hotărât să menţină inechităţile, deoarece persoanele care au obţinut anterior recunoaşterea unor indemnizaţii mărite prin hotărâre judecătorească definitivă beneficiază, în continuare, de venituri mai mari decât colegii lor aflaţi în situaţii similare, dar care nu au apelat la justiţie, contrar scopului legislaţiei de a egaliza veniturile la muncă egală, scop care a fost, astfel, intenţionat deturnat. Drept urmare, în rândul judecătorilor din circumscripţia Curţii de Apel Bucureşti se regăsesc următoarele situaţii faptice, generatoare de inechităţi, respectiv sunt judecători încadraţi cu o indemnizaţie majorată cu 18%, stabilită prin hotărâri judecătoreşti în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2007, pentru care Ministerul Justiţiei a emis ordine de salarizare corespunzătoare, precum şi o majoritate care beneficiază de o încadrare diferită, lipsiţi de indemnizaţia majorată cu 18%, în condiţiile în care desfăşoară aceeaşi activitate.

    7. Cu privire la încălcarea art. 16 din Constituţie, autoarea excepţiei susţine că, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, Guvernul a consacrat legislativ discriminarea şi a supus, asumat, unui tratament juridic diferit, judecători aflaţi în situaţii profesionale identice, respectiv i-a pus în situaţie de inferioritate pe judecătorii care nu obţinuseră, înainte de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2016, o hotărâre judecătorească prin care Ministerul Justiţiei să fie obligat să includă în indemnizaţia lor indexările prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 10/2007, faţă de cei care au recunoscute astfel de drepturi, generând o diferenţă salarială de 18%. Invocă în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la principiul egalităţii în faţa legii, şi anume Decizia nr. 192 din 31 martie 2005.

    8. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (3) şi (4), art. 124 şi art. 126 din Constituţie, autoarea excepţiei susţine că jurisprudenţa Curţii Constituţionale este constantă în a recunoaşte importanţa hotărârilor judecătoreşti în activitatea de înfăptuire a actului de justiţie, implicit din perspectiva luării deciziei asupra incidenţei unor texte de lege. În acest sens, invocă Decizia nr. 1.017 din 7 iulie 2009 şi Decizia nr. 460 din 13 noiembrie 2013. Hotărârile judecătoreşti excluse de executiv, prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, au interpretat şi aplicat acte normative cu caracter general din domeniul salarizării. Excluderea expresă, din sfera legalităţii, a hotărârilor judecătoreşti, a căror autoritate de lucru judecat determină prezumţia că dezlegarea problemei de drept izvorăşte din normele legale, şi a căror forţă executorie derivă tot din lege, este de natură a afecta un principiu fundamental al statului de drept, respectiv principiul separaţiei puterilor în stat. Interpretarea restrictivă a noţiunii de "drepturi salariale prevăzute în acte normative privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice" cu excluderea drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, conduce la ignorarea din ordinea juridică a situaţiilor în care legea, cu aplicabilitate generală, a fost aplicată în favoarea unor persoane, prin hotărâri judecătoreşti, cu atât mai mult cu cât acestea au fost date în aplicarea unor legi cu aplicabilitate generală. Aceste hotărâri se deosebesc de ipotezele în care, tot prin hotărâre judecătorească, ar fi fost recunoscute anumite drepturi în baza unor situaţii de fapt particulare, cum ar fi sporul de doctorat, fără aplicabilitate generală. Eliminarea inechităţilor rezultate din acte normative nu se poate realiza printr-o restrângere precum cea operată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2016, respectiv prin excluderea din ordinea juridică a situaţiilor în care aceleaşi acte normative au fost interpretate şi aplicate prin hotărâri judecătoreşti ce continuă să producă efecte asupra indemnizaţiilor "aflate în plată".

    9. Prin urmare, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, dispoziţiile de lege criticate contravenind art. 1 alin. (3) şi (4), art. 16, art. 124 şi art. 126 din Constituţie.

    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.