Inapoi la Cautare

DECIZIE 715 /2014


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza întâi raportate la cele ale art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 26.04.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (26.04.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Toni Greblă - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu-Daniel Arcer.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 raportate la cele ale art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Marian Bălăşoiu în Dosarul nr. 29.273/3/2013 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 498D/2014 al Curţii Constituţionale.

    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Magistratul-asistent învederează asupra faptului că, în timpul şedinţei publice de judecată, partea Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor a transmis la dosarul cauzei punctul său de vedere, prin care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate.

    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Indică, în acest sens, Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, prin care Curtea Constituţională a arătat că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora modalitatea de evaluare a imobilului ce face obiectul notificării se raportează la grila notarială valabilă la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, corespund recomandărilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în această materie, răspunzând totodată unor imperative de ordin general şi fără a crea discriminări între destinatarii normei criticate. În plus, nu se poate reţine nici încălcarea principiului neretroactivităţii, având în vedere cele statuate de aceeaşi instanţă constituţională prin Decizia nr. 44 din 24 aprilie 1996.

                               CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    5. Prin Încheierea din 19 februarie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 29.273/3/2013, Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4, raportate la cele ale art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Marian Bălăşoiu într-o cauză în care acesta a solicitat modificarea unei decizii a Comisei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor în sensul aplicării, la calculul numărului de puncte cuvenite cu titlu de despăgubiri, nu a prevederilor art. 21 alin. (6) şi a art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013, ci a dispoziţiilor art. 3 lit. d) şi ale art. 16 alin. (6) din titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, astfel cum a fost obligată pârâta printr-o sentinţa civilă irevocabilă.

    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia consideră că dispoziţiile art. 4 raportate la cele ale art. 21 alin. (6) şi ale art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 contravin normelor fundamentale ale art. 15 alin. (2), art. 16, art. 20, art. 21 alin. (3), art. 44 alin. (1) şi (2) şi ale art. 78, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie.

    7. În acest sens, arată că în favoarea sa a fost pronunţată, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, o decizie definitivă şi irevocabilă prin care Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor era obligată să-i acorde despăgubirile cuvenite prin aplicarea art. 181 din Legea nr. 247/2005, şi anume fie sub forma acţiunilor emise de Fondul "Proprietatea", fie o parte în acţiuni şi o parte în numerar. De asemenea, evaluarea prealabilă emiterii titlului de despăgubire urma să se facă de către un evaluator autorizat, conform standardelor internaţionale de evaluare, aşa cum dispune art. 3 lit. d) şi e) din Legea nr. 247/2005. Deoarece autoritatea în cauză nu a executat imediat hotărârea judecătorească şi a amânat îndeplinirea acestei obligaţii după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, care prevede evaluarea imobilului imposibil de restituit în natură conform grilei notariale şi compensarea sub formă de puncte, s-a creat un regim discriminatoriu faţă de persoanele care au beneficiat de prevederile Legii nr. 247/2005 la executarea aceluiaşi tip de hotărâre judecătorească, fiind astfel încălcat şi dreptul la un proces echitabil, precum şi dreptul de proprietate al titularului dreptului la despăgubiri.

    8. Mai mult, se arată că prevederile criticate din Legea nr. 165/2013, fiind aplicate retroactiv, împiedică finalizarea într-un termen rezonabil a procesului şi fac imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile, care trebuie respectată în întregul său, adică atât sub aspectul dispozitivului, cât şi al considerentelor sale, care fac largi referiri la aplicarea procedurii prevăzute de Legea nr. 247/2005. Retroactivitatea Legii nr. 165/2013 în cazul de faţă este, în opinia autorului excepţiei, evidentă, având în vedere că acest act normativ a intrat în vigoare după ce hotărârea judecătorească a devenit definitivă şi irevocabilă şi după naşterea raportului civil guvernat de Legea nr. 247/2005, prin înregistrarea dosarului la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Aplicarea dispoziţiilor art. 4 raportate la art. 21 alin. (6) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 în faza de executare a litigiilor deja finalizate în mod irevocabil la data intrării acestei legi în vigoare încalcă principiul tempus regit actum, potrivit căruia actele şi faptele juridice se supun legii în vigoare la data la care s-au născut, regulă ce derivă din principiul general al legalităţii. Aşa fiind, autorul excepţiei apreciază că textele de lege criticate ar trebui să vizeze doar acţiunile introduse şi admise după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013.

    9. Totodată, se arată că este contrară jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului folosirea legislaţiei cu efect retroactiv, deoarece poate influenţa soluţionarea unui litigiu în care statul este parte, inclusiv atunci când scopul noului act normativ este de a transforma litigiul într-unul imposibil de câştigat. Legile retroactive ameninţă preeminenţa dreptului şi dreptul la un proces echitabil, iar intervenţia inopinată a legiuitorului acolo unde statul este parte în proces afectează principiul egalităţi armelor şi creează un obstacol împotriva exercitării efective a dreptului de acces la instanţă, ce poate duce la însăşi afectarea substanţei dreptului enunţat. Aplicarea imediată a noii legi reprezintă, în lumina jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg, şi o încălcare a principiului securităţii juridice, consacrat de normele Tratatelor Uniunii Europene, întrucât nu este vorba numai de o simplă interpretare a unei prevederi legale într-un mod legal, ci este vorba şi de un impediment procedural care împiedică examinarea pe fond a unei cereri, conducând astfel la încălcarea dreptului de acces la instanţă (de exemplu, Hotărârea din 20 februarie 2003 pronunţată în Cauza Forrer-Niedenthal împotriva Germaniei, Hotărârea din 27 martie 2003 pronunţată în Cauza Satka şi alţii împotriva Greciei, Hotărârea din 27 mai 2003 pronunţată în Cauza Crişan împotriva României). Totodată, aceeaşi instanţă europeană a statuat, prin Hotărârea din 10 iulie 2003, pronunţată în Cauza Kastelic împotriva Croaţiei, că suspendarea prelungită a proceselor de un anumit tip printr-o lege până la adoptarea unei noi legi care să reglementeze materia respectivă ridică o problemă de acces la justiţie.

    10. În sfârşit, autorul excepţiei reclamă nerespectarea dreptului său de proprietate, sub aspectul încălcării bunului reprezentat de o creanţă împotriva statului, calculată, potrivit Legii nr. 165/2013, la o altă valoare (mai mică) decât cea care s-ar fi stabilit sub imperiul Legii nr. 247/2005. În acest sens, Curtea de la Strasbourg a arătat că, în anumite circumstanţe, aplicarea retroactivă a legii noi, având ca efect privarea persoanei îndreptăţite de o valoare patrimonială preexistentă, care face parte din "bunurile" sale, poate constitui o ingerinţă care conduce la ruperea justului echilibru, ce vizează interesul general şi respectul dreptului de proprietate (Hotărârea din 11 ianuarie 2007, pronunţată în Cauza Anheuser-Busch Inch. împotriva Portugaliei). Intervenţia statului într-un litigiu în care el însuşi este implicat ca pârât este mult mai evidentă atunci când emite o nouă lege care îl favorizează net, în detrimentul persoanei fizice. Defavorizarea autorului excepţiei rezultă din însuşi faptul că a fost tergiversată soluţionarea notificării până la apariţia noii legi, într-un termen nerezonabil faţă de momentul când a fost recunoscută inclusiv încălcarea adusă dreptului său de proprietate.

    11. Tribunalul Bucureşti - Secţia a IV-a civilă apreciază că textele de lege criticate nu sunt contrare normelor constituţionale şi convenţionale invocate în motivarea excepţiei, având în vedere că Legea nr. 165/2013 reglementează măsurile de finalizare a procesului de restituire, adoptate de Guvern cu intenţia eficientizării mecanismului intern de restituire, în sensul celor constatate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea-pilot pronunţată în data de 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.