Inapoi la Cautare

DECIZIE 594 /2016


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 17.06.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (17.06.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Valer Dorneanu - preşedinte
    Marian Enache - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Livia Doina Stanciu - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Varga Attila - judecător
    Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent


    1. Pe rol se află soluţionarea obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, obiecţie formulată de Guvernul României.

    2. Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată în temeiul art. 146 lit. a) teza întâi din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a fost înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 6.530 din 8 iulie 2016 şi constituie obiectul Dosarului nr. 1.262A/2016. La sesizare a fost anexată Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare.

    3. În motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate, Guvernul susţine că, la dezbaterile din cadrul Plenului Camerei Deputaţilor, cameră decizională, din data de 8 iunie 2016, a fost adoptat Raportul final asupra proiectului de lege pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare. Unul dintre amendamentele adoptate la acest proiect de lege (art. 19^1), vizează reglementarea acordării către personalul bugetar care posedă titlul ştiinţific de doctor, a unui spor pentru acest titlu, în cuantum de 15% din salariul de bază, dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care a obţinut titlul ştiinţific respectiv, spor care urmează să fie plătit cu începere de la data de 1 a lunii următoare celei în care s-a solicitat acordarea acestui spor. Ulterior sesizării primei camere a Parlamentului - Senatul, iniţiativa legislativă în discuţie a fost supusă dezbaterii, context în care Guvernul României, prin Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a susţinut respingerea propunerii, motivând că situaţia juridică ce urmează a fi reglementată se regăseşte expres în dispoziţiile art. I pct. 6 din Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice. Prin urmare, Guvernul a considerat că iniţiativa legislativă vizează o materie deja reglementată. Totodată, potrivit Raportului Senatului nr. XXVII/326 din 6 octombrie 2015 asupra propunerii legislative pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010, această nouă reglementare propusă spre adoptare, a primit aviz negativ din partea Consiliului Economic şi Social, a Comisiei pentru drepturile omului, culte şi minorităţi şi a Comisiei pentru buget, finanţe, activităţi bancare şi piaţa de capital.

    4. Se arată că, ulterior sesizării de către Senat a Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională [art. 75 alin. (3) din Constituţie], proiectul de lege a fost supus dezbaterii, primind aviz negativ (în şedinţa din 1 martie 2016) din partea Comisiei pentru buget, finanţe activităţi bancare şi piaţa de capital. De asemenea, Guvernul, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a susţinut respingerea proiectului legislativ supus analizei. În condiţiile în care situaţia ce se doreşte a fi reglementată prin noul act normativ are, în prezent, ca normă de reglementare, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, act normativ aflat în vigoare, apare inevitabil problema riscului interpretării confuze şi discreţionare a legislaţiei, cu consecinţa aplicării subiective, a acesteia, de către angajatorul cu care subiectul de drept interesat se afla în raport juridic. În condiţiile în care două norme de drept, cu forţă juridică egală, reglementează aceeaşi situaţie juridică, alternativa aplicării rămâne la latitudinea/opţiunea angajatorului, care va aplica norma pe care o apreciază ca fiind favorabilă propriilor interese financiare.

    5. Guvernul mai susţine că Legea-cadru nr. 284/2010, precum şi legea anuală de salarizare, nu reglementează posibilitatea acordării unei majorări de 10% pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice finanţate integral din venituri proprii, aflate în subordinea, sub autoritatea, în coordonarea Guvernului, a ministerelor şi a celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi din cele aflate în coordonarea prim-ministrului şi cele aflate sub controlul Parlamentului, acesta constituind un drept salarial nou. Acordarea acestei majorări pentru personalul menţionat, determină un impact financiar suplimentar asupra cheltuielilor de personal aprobate în bugetul instituţiei pe anul 2016. Aşadar, introducerea în cadrul Legii-cadru nr. 284/2010 a unei reglementări prin care numai personalul menţionat în normă să beneficieze de o majorare de 10% constituie o măsură cu caracter discriminatoriu faţă de celelalte categorii de personal al autorităţilor şi instituţiilor publice, care va crea premisele unor solicitări similare din partea celorlalte autorităţi şi instituţii publice, precum şi acţiuni în instanţă.

    6. Totodată, Guvernul consideră că, pe lângă caracterul discriminatoriu al unei astfel de măsuri, nu sunt respectate nici prevederile art. 138 alin. (5) din Constituţie. Invocă în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 1.354 din 20 octombrie 2010, nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 şi nr. 1.368 din 26 octombrie 2010, prin care instanţa de contencios constituţional a statuat că stabilirea sursei de finanţare şi insuficienţa resurselor financiare din sursa astfel stabilită sunt două aspecte diferite: primul aspect este legat de imperativele art. 138 alin. (5) din Constituţie, iar al doilea nu are caracter constituţional, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce priveşte, în esenţă, relaţiile dintre Parlament şi Guvern. Totodată, Curtea a stabilit că, dacă s-ar reţine că lipsa precizării exprese a sursei de finanţare presupune, implicit, inexistenţa sursei de finanţare, aceasta ar echivala cu o prezumţie fără suport constituţional, ceea ce este inadmisibil. Prin Decizia nr. 515 din 24 noiembrie 2004, Curtea a statuat că finanţarea cheltuielilor bugetare se face din surse financiare alocate în buget şi că majorarea unor cheltuieli se finanţează fie prin suplimentarea alocaţiilor bugetare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, fie prin rectificare bugetară. Astfel, având în vedere jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care aceasta a analizat şi s-a pronunţat asupra conţinutului art. 138 alin. (5) din Constituţie, Guvernul arată că, în măsura în care actul normativ este însoţit de informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, sunt îndeplinite condiţiile de natură constituţională pentru adoptarea acelui act. Per a contrario, ori de câte ori o astfel de analiză nu însoţeşte o iniţiativă legislativă, suntem în situaţia nerespectării prevederilor constituţionale mai sus menţionate. În acelaşi sens, art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice dispune că "În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micşorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fişă financiară, care va respecta condiţiile prevăzute de Legea nr. 69/2010. În această fişă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat". Prin urmare, impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung, trebuie să conţină informaţii referitoare la efectele financiare asupra bugetului general consolidat, şi anume la modificări ale cheltuielilor bugetare, precum şi la calculele privind fundamentarea acestor modificări. Astfel, deşi prin măsura instituită prin legea criticată se majorează cheltuielile bugetare, la adoptarea acesteia nu s-a ţinut cont de obligaţiile instituite prin Legea nr. 500/2002. În final, Guvernul atenţionează asupra faptului că "pentru anul 2016 este estimat un deficit bugetar ESA de 2,95% din PIB, iar pentru anul 2017 de 2,89% din PIB, sub plafonul de 3% din PIB permis de regulile europene privind deficitul ESA". Aşadar, există riscul ca impactul suplimentar generat de aplicarea acestei măsuri să nu poată fi acoperit din bugetul aprobat, ceea ce creează premisele unui dezechilibru bugetar, cu consecinţa nerespectării nivelului deficitului bugetar prevăzut în Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană şi care atrage declanşarea procedurii de deficit excesiv.

    7. În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, obiecţia de neconstituţionalitate a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele lor de vedere.

    8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere asupra obiecţiei de neconstituţionalitate.

                                    CURTEA,

examinând obiecţia de neconstituţionalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

    9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 1, 10, 15 şi 18 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, să soluţioneze obiecţia de neconstituţionalitate.

    10. Obiectul controlului de constituţionalitate, astfel cum este menţionat în sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare. Însă, din motivarea obiecţiei de neconstituţionalitate reiese că autorul acesteia - Guvernul - critică numai dispoziţiile art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, dispoziţii care introduc art. 19^1 şi art. 37^1 în cuprinsul Legii-cadru nr. 284/2010. Prin urmare, obiect al obiecţiei de neconstituţionalitate îl constituie numai art. I pct. 1 şi 2 din Legea pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare, care au următorul cuprins:

    "Art. I. - Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează:

    1. După articolul 19 se introduce un nou articol, articolul 19^1, cu următorul cuprins:
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.