Inapoi la Cautare

DECIZIE 362 /2019


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (7) fraza finală din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 16.07.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (16.07.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea-Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32 alin. (7) din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991
, excepţie ridicată de Said Baaklini în Dosarul nr. 22.586/3/2013 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.462D/2017.

    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei de neconstituţionalitate, Said Baaklini, asistat de domnul avocat Corneliu-Liviu Popescu din Baroul Bucureşti, cu împuternicire avocaţială la dosar. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Având cuvântul, avocatul autorului excepţiei de neconstituţionalitate precizează că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 32 alin. (7) fraza finală din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991
 este admisibilă. În continuare, solicită sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu trimiterea prejudicială în interpretare şi suspendarea judecării cauzei naţionale până la hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, având ca obiect următoarea întrebare: „Dreptul UE, precum şi principiile generale reprezentate de drepturile fundamentale, aşa cum acestea rezultă din Convenţia europeană a drepturilor omului
, se interpretează ca impunând statelor membre UE, care sunt părţi la Convenţia europeană a drepturilor omului
 şi la Protocolul adiţional nr. 7
 la aceasta, obligaţia de a asigura respectarea dreptului la dublul grad de jurisdicţie, într-o procedură de retragere a cetăţeniei unui stat membru UE (având ca efect pierderea cetăţeniei UE, precum şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale legate de aceasta)?“. Precizează că această cerere este admisibilă, deoarece priveşte dreptul Uniunii Europene, interpretarea tratatelor Uniunii Europene, interpretare ce încă nu a fost făcută de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar cererea de sesizare este pronunţată în faţa unei ultime instanţe naţionale. Or, atât jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, cât şi cea a Curţii Constituţionale arată că astfel de cereri sunt admisibile. Având în vedere că retragerea cetăţeniei române înseamnă pierderea cetăţeniei Uniunii Europene, deci a tuturor drepturilor ataşate cetăţeniei europene, potrivit jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, orice chestiune privind cetăţenia Uniunii Europene atrage aplicabilitatea dreptului Uniunii Europene. Într-un singur caz, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a decis că nu este aplicabil dreptul Uniunii Europene, şi anume atunci când a fost vorba despre o persoană care deţinea două cetăţenii ale unor state membre ale Uniunii Europene şi care, ulterior, pierduse una dintre cele două cetăţenii, ceea ce înseamnă că nu pierduse cetăţenia Uniunii Europene. În concluzie, se arată că se impune tranşarea, de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, a chestiunii dacă este sau nu obligatoriu dublul grad de jurisdicţie atunci când este vorba despre contestarea unei măsuri ce are ca efect pierderea cetăţeniei Uniunii Europene. Pe cale de consecinţă, există obligativitatea sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi a suspendării soluţionării cauzei.

    4. Având cuvântul asupra acestei cereri prealabile, reprezentantul Ministerului Public consideră că nu este necesară sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, având în vedere jurisprudenţa acesteia în materia cetăţeniei.

    5. Curtea uneşte soluţionarea cererii de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene cu fondul excepţiei de neconstituţionalitate şi acordă cuvântul avocatului autorului, cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

    6. Având cuvântul asupra fondului excepţiei de neconstituţionalitate, avocatul autorului acesteia solicită, în esenţă, admiterea excepţiei şi constatarea că dispoziţiile de lege criticate încalcă, în primul rând, art. 129 din Constituţie
, interpretat de sine stătător. În al doilea rând, susţine că se încalcă art. 129
, interpretat în lumina Convenţiei
 privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului. Cu privire la primul motiv de neconstituţionalitate, precizează că nu îşi întemeiază argumentele pe art. 21 din Constituţie
 privind accesul liber la justiţie, ci pe art. 129
 privind exercitarea căilor de atac. Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, art. 129 din Constituţie
 trebuie interpretat în sensul că trebuie să existe măcar o cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti. Astfel, legiuitorul poate stabili câte căi de atac, dacă sunt devolutive sau nu, în ce termene şi la ce instanţă se pot exercita, însă legiuitorul nu poate să suprime dreptul la o cale de atac. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 500 din 15 mai 2012
 şi nr. 967 din 20 noiembrie 2012
. În al doilea rând, se arată că art. 129 din Constituţie
 nu poate fi privit izolat, ci trebuie privit în lumina art. 20
 şi a art. 148 din Constituţie
. Or, art. 2 din Protocolul nr. 7
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.