Inapoi la Cautare

DECIZIE 248 /2016


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, în ansamblul său, şi ale art. 10 şi art. 11 din acest act normativ, în special


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 19.07.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (19.07.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Simina Popescu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative, excepţie ridicată de Mădălina Nicmoruş, Virgil Nicmoruş, Grigorie Cricopolo, Rozalia Cricopol şi Gabriela Constantin în Dosarul nr. 45.326/299/2014 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă, care formează obiectul Dosarului nr. 1.173D/2015 al Curţii Constituţionale.

    2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorii excepţiei au transmis note scrise prin care susţin admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, iar partea Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a transmis note scrise prin care solicită respingerea excepţiei.

    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 855 din 10 decembrie 2015 şi nr. 173 din 29 martie 2016.

                                    CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    5. Prin Încheierea din 11 februarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 45.326/299/2014, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea şi finalizarea procesului de soluţionare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum şi al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, şi pentru modificarea unor acte normative. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Mădălina Nicmoruş, Virgil Nicmoruş, Grigorie Cricopolo, Rozalia Cricopol şi Gabriela Constantin cu prilejul soluţionării apelului împotriva Încheierii din 7 octombrie 2014, pronunţată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti într-o cauză având ca obiect cererea de încuviinţare a executării silite.

    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că prevederile Legii nr. 164/2014 sunt neconstituţionale, deoarece creează situaţii discriminatorii pentru aceleaşi categorii de persoane, termenul de 5 ani pentru care a fost reeşalonată plata despăgubirilor nu este unul rezonabil, iar elementele cuprinse în expunerea de motive a actului normativ criticat nu sunt de natură să justifice adoptarea acestui act normativ. Astfel, se susţine că Legea nr. 164/2014 creează situaţii discriminatorii în cadrul aceleiaşi categorii de persoane, şi anume persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul Legilor nr. 9/1998 şi nr. 290/2003, întrucât unele dintre aceste persoane au încasat deja sumele de bani stabilite cu titlu de despăgubire, într-un termen rezonabil sau chiar în termenul instituit de legile menţionate, iar altele vor încasa aceste despăgubiri în mod eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, aşa cum prevede Legea nr. 164/2014. De asemenea, apreciază că dispoziţiile Legii nr. 164/2014 creează o discriminare între persoanele îndreptăţite la despăgubiri, în ceea ce priveşte regimul probator referitor la proprietăţile abandonate, la termenele şi modalitatea de soluţionare a cererilor de despăgubire. Astfel, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2014, persoanele îndreptăţite puteau dovedi dreptul lor de proprietate cu înscrisuri şi/sau martori, în timp ce, potrivit noii reglementări, dovada dreptului de proprietate se poate face exclusiv prin înscrisuri care atestă existenţa dreptului la despăgubiri, acestea putând fi doar completate cu declaraţii ale martorilor. Arată că, în privinţa procedurii de soluţionare, beneficiarii Legii nr. 290/2003 deţineau un titlu executoriu din momentul în care Comisia judeţeană emitea hotărârea de acordare a despăgubirilor. În prezent, hotărârea Comisiei judeţene este supusă controlului de legalitate al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, autoritate publică care validează sau nu hotărârea, iar termenele prevăzute pentru soluţionarea cererilor sunt, pe de o parte, excesive (între 9 şi 36 de luni, în funcţie de numărul cererilor de despăgubire), raportate la caracterul rezonabil al termenului de soluţionare al oricărei cereri, iar, pe de altă parte, sunt insuficiente şi arbitrare faţă de cetăţean.

    7. În continuare, autorii excepţiei consideră că dispoziţiile Legii nr. 164/2014 aduc atingere dreptului de proprietate privată prin faptul că actualizarea creanţei se realizează doar până la data de 18 decembrie 2014, în condiţiile în care eşalonarea are loc în perioada 2015-2019.

    8. Cu privire la termenul de eşalonare a plăţilor despăgubirilor pe o perioadă de 5 ani, autorii susţin că această nouă eşalonare reprezintă o atingere adusă substanţei dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite, întrucât beneficiarii Legii nr. 290/2003 sunt titularii unui drept de creanţă suficient de bine stabilit, pentru a beneficia de protecţia art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, astfel cum rezultă şi din jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului. Prin urmare, întârzierea la plată sau refuzul de plată din partea statului constituie atingeri aduse art. 44 din Constituţie. Or, măsurile instituite prin Legea nr. 164/2014 nu se pot justifica prin ameninţarea adusă bugetului de stat, dat fiind că România nu se află în niciuna din situaţiile de excepţie la care fac referire dispoziţiile art. 53 din Constituţie. Mai mult, o omisiune din partea autorităţilor de a se conforma într-un termen rezonabil unei hotărâri definitive poate genera o încălcare a prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţie şi a celor cuprinse în art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie, în special atunci când obligaţia de executare a deciziei în cauză aparţine unei autorităţi administrative. În acest sens invocă hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului din 27 mai 2004 şi 29 septembrie 2005, pronunţate în cauzele Metaxas împotriva Greciei, paragrafele 26 şi 31, şi Tacea împotriva României, paragrafele 27, 39 şi 40.

    9. În final, autorii excepţiei apreciază că proiectul Legii nr. 164/2014 a fost elaborat şi adoptat nerespectându-se procedurile privind participarea cetăţenilor şi asociaţiilor legal constituite la procesul de elaborare a actelor normative şi la procesul de luare a deciziilor, încălcându-se, astfel, prevederile constituţionale ale art. 31, 52 şi 53, precum şi dispoziţiile art. 7 şi 8 din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

    10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, din perspectiva respectării exigenţei "termenului rezonabil". Astfel, în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (spre exemplu, hotărârile pronunţate în cauzele Horsnby împotriva Greciei, Şandor împotriva României, Burdov împotriva Rusiei şi Săcăleanu împotriva României), instanţa judecătorească reţine că atât întârzierea executării, cât şi plata eşalonată a drepturilor stabilite printr-un titlu executoriu pot fi justificate în circumstanţe speciale, însă condiţia este ca acestea să nu afecteze însăşi substanţa dreptului de acces la instanţă, protejat de art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În consecinţă, instanţa nu contestă faptul că măsurile dispuse prin Legea nr. 164/2014 urmăresc un scop de utilitate publică, respectiv promovarea unei modalităţi de plată care să permită în acelaşi timp despăgubirea tuturor persoanelor îndreptăţite, dar şi respectarea ţintei de deficit bugetar anual. Însă, reeşalonarea unor debite ale statului, pe o durată de 5 ani, în condiţiile în care acestea mai fuseseră eşalonate potrivit 8 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, art. 38 alin. (5) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 753/1998 în două tranşe, pe parcursul a 2 ani consecutivi, a făcut ca momentul realizării dreptului intimaţilor să dobândească un caracter incert şi imprevizibil, fiind afectată, însăşi substanţa sa.

    11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.