Inapoi la Cautare

DECIZIE 247 /2018


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 20.05.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (20.05.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală
, excepţie ridicată de Călin Cristian Coşar în Dosarul nr. 66/752/2017/a1 al Tribunalului Militar Cluj şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.707D/2017.

    2. La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, asistat de avocat Manuela Crişan din cadrul Baroului Cluj, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei de neconstituţionalitate care solicită admiterea acesteia, reiterând concluziile cuprinse în notele scrise aflate la dosar.

    4. Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Apreciază că dispoziţiile art. 124 alin. (2) din Constituţie
 nu au legătură cu soluţionarea prezentei excepţii de neconstituţionalitate, întrucât procurorii nu înfăptuiesc justiţia. În acelaşi fel, consideră că dispoziţiile art. 6 din Convenţia
 pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu au legătură cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât acestea acordă părţilor dreptul la un tribunal independent şi imparţial, procurorul nefăcând parte din acesta. Arată că, potrivit art. 132 alin. (1) din Legea fundamentală
, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, prin urmare aceştia sunt obligaţi să aplice legea. Precizează că, în alte state europene, procurorii îşi susţin rechizitoriile în instanţă, inclusiv în căile de atac. Aşadar, într-o astfel de situaţie, procurorul poate propune o soluţie de achitare în propriul rechizitoriu ori poate obţine condamnarea inculpatului în prima instanţă şi să propună achitarea în calea de atac. Acesta este cadrul în care îşi desfăşoară activitatea procurorii, astfel încât un procuror care îşi poate susţine actul de acuzare în instanţă ar putea să procedeze la refacerea urmăririi penale. Apreciază că, în cauză, nu există o problemă de constituţionalitate a textului de lege criticat şi, simpla împrejurare că un astfel de caz parţial de incompatibilitate era prevăzut de Codul de procedură penală anterior
, nu constituie o problemă de constituţionalitate. Subliniază că textul de lege criticat are o justificare, nu este arbitrar, astfel încât, în situaţia în care dosarul este foarte complex, este raţional să se desemneze pentru refacerea urmăririi penale acelaşi procuror care cunoaşte dosarul, întrucât acest fapt contribuie la celeritatea urmăririi penale şi la pregătirea profesională a procurorilor, care pot învăţa din propriile greşeli.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    5. Prin Încheierea din 30 octombrie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 66/752/2017/a1, Tribunalul Militar Cluj a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală
. Excepţia a fost ridicată de Călin Cristian Coşar în procedura de cameră preliminară.

    6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul susţine că dispoziţiile art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală
 sunt neconstituţionale, întrucât nu precizează şi pentru procurori un caz de incompatibilitate similar celui prevăzut în art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală
, „referitor la situaţia în care, urmare a aplicării de către judecătorul de cameră preliminară a dispoziţiilor art. 346 alin. (3) lit. b) din Codul de procedură penală
, întreaga urmărire penală este anulată, iar cauza este restituită la parchet în vederea refacerii urmăririi penale“. Potrivit art. 64 alin. (3) din Codul de procedură penală
, „Judecătorul care a participat la judecarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiaşi cauze într-o cale de atac sau la rejudecarea cauzei după desfiinţarea ori casarea hotărârii.“ Susţine că, asemănător judecătorului care soluţionează o cauză, atunci când constată că au fost respectate dispoziţiile legale care garantează aflarea adevărului, că urmărirea penală este completă şi există probele necesare, procurorul rezolvă cauza, prin emiterea rechizitoriului, prin care se dispune trimiterea în judecată sau prin emiterea ordonanţei de clasare sau de renunţare la urmărirea penală. Terminarea urmăririi penale de către procuror pune, efectiv, capăt fazei de urmărire penală. Procurorul, ca titular al dreptului de a exercita acţiunea penală, este cel care decide cu privire la rezultatul urmăririi, fie prin trimiterea în judecată a inculpatului, fie prin adoptarea altei soluţii, acest moment fiind cel care fixează terminarea urmăririi penale. Apreciază că, în acest mod, procurorul se dezînvesteşte de cauză, în acelaşi fel ca şi judecătorul care pronunţă o hotărâre.
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.