Inapoi la Cautare

DECIZIE 2 /2011


referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate privind Legea educaţiei naţionale, în ansamblul său, precum şi, în special, art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din lege


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 26.04.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (26.04.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



    În temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, la data de 15 decembrie 2010, un grup de deputaţi a solicitat Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra constituţionalităţii unor prevederi ale Legii educaţiei naţionale.

    Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 17.618 din 15 decembrie 2010 şi constituie obiectul Dosarului nr. 4759A/2010.

    Această sesizare a fost semnată de către următorii deputaţi: Cristian Mihai Adomniţei, Marin Almăjanu, Teodor Atanasiu, Vasile Berci, Viorel-Vasile Buda, Daniel-Stamate Budurescu, Cristian Buican, Mihăiţă Calimente, Mircea Vasile Cazan, Daniel Chiţoiu, Tudor-Alexandru Chiuariu, Horia Cristian, Ciprian Minodor Dobre, Victor Paul Dobre, Mihai-Aurel Donţu, Gheorghe Dragomir, George Ionuţ Dumitrică, Relu Fenechiu, Gheorghe Gabor, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Andrei Dominic Gerea, Alina-Ştefania Gorghiu, Titi Holban, Pavel Horj, Mircea Irimescu, Nicolae Jolţa, Mihai Lupu, Dan-Ştefan Motreanu, Gheorghe-eugen Nicolăescu, Ludovic Orban, Ionel Palăr, Viorel Palaşcă, Cornel Pieptea, Gabriel Plăiaşu, Cristina-Ancuţa Pocora, Virgil Pop, Marius Octavian Popa, Călin Constantin Anton Popescu tăriceanu, Adriana Ana Săftoiu, Nini Săpunaru, Adrian George Scutaru, Ionuţ-Marian Stroe, Radu Stroe, Gigel-Sorinel Ştirbu, Gheorghe-Mirel Taloş, Adriana Diana Tuşa, Claudiu Ţaga, Radu Bogdan Ţîmpău, Ioan Ţintean, Florin Ţurcanu, Horea-Dorin Uioreanu, Lucia-Ana Varga, Mihai Alexandru Voicu, Mircea Duşa, Aurelia Vasile, Valeriu Ştefan Zgonea, Laurenţiu Nistor, Florin Iordache, Aurel Vlădoiu, Costică Macaleţi, Angel Tîlvăr, Carmen Ileana Moldovan, Mădălin-Ştefan Voicu, Nicolae Bănicioiu, Eugen Bejinariu, Georgian Pop, Horia Teodorescu, Filip Georgescu, Gheorghe Ana, Ion Stan, Sorin Constantin Stragea, Cornel-Cristian Resmeriţă, Sonia-Maria Drăghici, Iulian Claudiu Manda, Vasile Popeangă, Dumitru Chiriţă, Victor Cristea, Vasile Mocanu, Iuliu Nosa, Dan-Mircea Popescu, Ion Călin, Marian Neacşu, Ioan Damian, Gheorghe Antochi, Neculai Răţoi, Robert Sorin Negoiţă, Ioan Sorin Roman, Mugurel Surupăceanu, Marian Ghiveciu, Ion Burnei, Florentin Băloşin Gust, Dumitru Boabeş, Andrei Dolineaschi, Oana Tohme Ştefănescu Niculescu-Mizil, Antonella Marinescu, Ileana Cristina Dumitrache, Manuela Mitrea, Radu Eugeniu Coclici, Lucreţia Roşca, Viorel Ştefan, Ioan Cindrea, Mircea Silvestru Lup, Cornel Itu, Victor Socaciu, Vasile Ghiorghe Gliga, Rodica Nassar, Florian Popa şi Dan Nica.

    Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate au solicitat constatarea neconstituţionalităţii prevederilor Legii educaţiei naţionale pentru următoarele motive:

    I. Se apreciază că sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi (5) coroborate cu dispoziţiile art. 61 alin. (1) şi ale art. 114 din Constituţie. Astfel, menţionându-se Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.557 din 18 noiembrie 2009, deputaţii consideră că Legea educaţiei naţionale este neconstituţională în ansamblul său, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituţionale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern. Posibilitatea Guvernului de legiferare - ca autoritate legislativă delegată - nu poate fi neîngrădită, această prerogativă nereprezentând un drept nesusceptibil de exercitare abuzivă, deoarece în caz contrar s-ar permite eludarea principiului fundamental al separaţiei puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituţia României. O astfel de procedură nu ar trebui utilizată decât în extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege în procedură obişnuită ori în procedură de urgenţă nu este posibilă, ori când structura politică a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege.

    Or, în opinia autorilor sesizării, în cazul Legii educaţiei naţionale nu se poate reţine vreuna dintre aceste justificări pentru recurgerea la procedura de urgenţă, întrucât, de vreme ce există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format Guvernul, adoptarea acesteia sub forma asumării răspunderii nu este oportună, cu atât mai mult cu cât intrarea sa în vigoare a acestei legi nu se face imediat, ci pentru anul preuniversitar şi universitar 2011-2012 [iar unele dintre prevederile actului normativ sunt aplicabile începând cu anul şcolar 2012-2013 conform art. 361 alin. (3) din proiect]. Se mai menţionează că instanţa de contencios constituţional a constatat deja, prin Decizia nr. 1.431 din 3 noiembrie 2010, că nu a fost identificat niciun demers al Guvernului adresat Senatului pentru dezbaterea proiectului Legii educaţiei naţionale în procedură de urgenţă, reţinându-se deja în jurisprudenţa constituţională că dezbaterea în procedură obişnuită în Parlament nu numai că ar fi fost beneficiara unor amendamente, dar ar fi permis implicarea societăţii civile în problema educaţiei naţionale.

    Acceptarea ideii potrivit căreia Guvernul îşi poate asuma răspunderea asupra unui proiect de lege în mod discreţionar ar semnifica transformarea acestei autorităţi în putere legiuitoare, interferând cu atribuţiile de legiferare ale Parlamentului, şi ar fi de natură să încalce în mod flagrant dispoziţiile art. 1 alin. (4) şi ale art. 61 alin. (1) din Constituţie. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat deja pe cale jurisprudenţială că asumarea răspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educaţiei naţionale apare ca fiind neconstituţională, recurgerea la o astfel de modalitate de legiferare negăsindu-şi vreo motivare în fapt ori în drept.

    Aşadar, nerespectarea normelor constituţionale ale art. 114 atrage şi înfrângerea dispoziţiilor art. 1 alin. (4) şi (5) coroborate cu dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţie, care dau expresie obligativităţii respectării Legii fundamentale.

    De asemenea, se mai arată că Legea educaţiei naţionale, prin modalitatea în care a fost adoptată, vine în conflict cu prevederile art. 1 alin. (5) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (4) din Constituţie. Astfel, aşa cum a statuat şi Curtea Constituţională în Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept.

    Potrivit autorilor obiecţiei de neconstituţionalitate, Guvernul României a ignorat vădit cele două decizii anterioare pronunţate de Curtea Constituţională a României, în privinţa formei de adoptare a acestei legi prin angajarea răspunderii Guvernului. Astfel, în prezent, are loc cea de-a treia tentativă a Guvernului de a-şi angaja răspunderea pe Legea educaţiei naţionale, deşi, faţă de situaţiile pentru care a fost sesizată Curtea Constituţională în septembrie 2009 şi octombrie 2010 nu a intervenit nicio schimbare. Din contră, în fapt, stadiul dezbaterii proiectului de lege a educaţiei naţionale în Senat a avansat faţă de perioada în care s-a făcut sesizarea din octombrie 2010. Concret, raportul asupra legii a fost deja adoptat în comisia de specialitate a Senatului, iar proiectul Legii educaţiei naţionale se afla pe ordinea de zi a plenului Senatului.

    Autorii sesizării solicită Curţii Constituţionale să constate că demersul Guvernului de a-şi angaja răspunderea pentru adoptarea aceleiaşi Legi a educaţiei naţionale este neconstituţional, deoarece deciziile Curţii Constituţionale au putere obligatorie, inclusiv asupra Guvernului şi Parlamentului. De fapt, Guvernul doreşte să se substituie în activitatea de legiferare a Parlamentului, fapt inadmisibil, având în vedere dispoziţiile art. 61 alin. (1) din Constituţia României, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

    II. Autorii sesizării consideră că dispoziţiile art. 45 alin. (5), (6), (7) şi (9), art. 46 alin. (2), art. 121, art. 125 alin. (1) lit. a), b) şi c), art. 125 alin. (2), art. 128 alin. (5), art. 132 alin. (5), art. 212 alin. (3), art. 215 alin. (1), (3) şi (4), precum şi art. 361 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale contravin dispoziţiilor art. 4 alin. (2), art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi, art. 32 alin. (6) privind garantarea autonomiei universitare, precum şi ale art. 37 alin. (1) privind dreptul de a fi ales.

    Se afirmă că dispoziţiile din lege care prevăd că pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi, încalcă art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie, întrucât în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, Satu Mare şi Bihor se poate ajunge în situaţia în care copiii populaţiei de etnie română să nu aibă o şcoală a lor, în condiţiile în care prevederile art. 19 alin. (1) din lege stabilesc că numărul de elevi necesar pentru înfiinţarea unei şcoli cu personalitate juridică este de 300, în timp ce pentru elevii minorităţilor naţionale care învaţă în limba maternă, indiferent de efectivul de elevi, pentru fiecare limbă maternă, se va înfiinţa o şcoală cu personalitate juridică, cu toată structura necesară: director, contabil etc. Discriminarea pozitivă care se face în privinţa elevilor aparţinând minorităţilor naţionale nu trebuie aplicată cu ignorarea sau limitarea drepturilor majorităţii, prin inegalitatea în faţa legii sau prin discriminări.

    De asemenea, dispoziţiile legii ce prevăd că elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă, sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă, sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă instituie o discriminare faţă de elevii care studiază în limba română, pentru că în cazul lor nu există o prevedere similară.

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.