Inapoi la Cautare

DECIZIE 170 /2018


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 22.07.2018, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (22.07.2018) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC



	

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Oana Cristina Puică│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal
, excepţie ridicată de Dzanashvili Amiran şi Denisa Elena Alexandru în Dosarul nr. 105.661/299/2015 al Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.234D/2016.

    2. La apelul nominal răspund personal partea Zahi Mohamad Mounir, asistat de avocat Nicolae Şaim, cu împuternicire avocaţială la dosar, precum şi partea Adrian Panduru, lipsind celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. Se prezintă dna Letiţia Malespin şi dna Bahtiar Cioroiu, traducătoare autorizate pentru limbile ebraică şi turcă.

    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului părţii Zahi Mohamad Mounir, care solicită admiterea acesteia, pentru argumentele invocate de autorul excepţiei în faţa Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

    4. Partea Adrian Panduru arată că este de acord cu cele susţinute de avocatul celeilalte părţi prezente.

    5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, invocând, în acest sens, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

    CURTEA,

    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

    6. Prin Încheierea din 8 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 105.661/299/2015, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. (1) din Codul penal
. Excepţia a fost ridicată de Dzanashvili Amiran şi Denisa Elena Alexandru cu ocazia soluţionării unei cauze penale având ca obiect tragerea la răspundere penală pentru săvârşirea unor infracţiuni de proxenetism, prevăzute şi pedepsite de art. 213 alin. (1) din Codul penal
.

    7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 213 alin. (1) din Codul penal
 încalcă principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei, întrucât sintagma „înlesnirea practicării prostituţiei“ este lipsită de claritate şi previzibilitate. Consideră că destinatarul normei de incriminare nu-şi poate da seama dacă acţiunea sa intră sau nu sub incidenţa acesteia, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de proxenetism în modalitatea normativă a înlesnirii practicării prostituţiei, deoarece respectiva acţiune de înlesnire nu este caracterizată de elemente obiective clare. Autorii excepţiei fac o paralelă cu complicitatea, formă a participaţiei penale, cu privire la care există atât o definiţie legală, cât şi o doctrină şi soluţii jurisprudenţiale, care au conturat ceea ce poate fi denumit „teoria complicităţii“. Având în vedere definiţia dată de legiuitor, precum şi doctrina şi jurisprudenţa, orice destinatar al normei juridice îşi poate da seama, în mod obiectiv, dacă o conduită a sa se subsumează unui act de ajutor dat autorului unei infracţiuni, ceea ce nu se întâmplă în cazul textului de lege criticat. Astfel, în lipsa unei definiţii legale a „înlesnirii practicării prostituţiei“ sau a unor criterii care să nu lase loc arbitrariului în aprecierea organelor judiciare, prezumtivul subiect activ al infracţiunii se află în imposibilitatea de a-şi evalua conduita din perspectiva plasării într-un raport de conformare sau de conflict cu norma de incriminare. În acest sens, invocă modalitatea în care, în speţă, parchetul a înţeles să interpreteze textul de lege criticat, apreciind că se subsumează elementului material al laturii obiective a infracţiunii de proxenetism următoarele acţiuni: facilitarea accesului unor presupuse prostituate în incinta unui hotel şi punerea lor în legătură cu anumiţi clienţi ai hotelului, în condiţiile în care informaţiile cu privire la acest gen de „servicii“ sunt accesibile prin intermediul internetului şi al pliantelor oferite pe stradă, în baruri sau în restaurante. Aşadar, norma de incriminare criticată lasă loc arbitrariului, destinatarul acesteia fiind în imposibilitate să deceleze caracterul permis sau interzis al conduitei sale, imposibilitate determinată de obscuritatea cadrului legal, cauzată prin omisiunea legiuitorului de a oferi criterii clare, care să nu permită arbitrariul în aprecierea organelor judiciare. Invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care, în ceea ce priveşte incriminarea ca infracţiune a unei fapte, a statuat că dispoziţiile legale incriminatoare constituie o expresie a prevederilor constituţionale ale art. 23 alin. (12)
, potrivit cărora „Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii“, precum şi a celor ale art. 73 alin. (3) lit. h)
, care prevăd competenţa legiuitorului de a reglementa infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora, legiuitorul fiind liber să aprecieze atât pericolul social în funcţie de care urmează să stabilească natura juridică a faptei, cât şi condiţiile răspunderii juridice pentru acea faptă (Decizia nr. 1.205 din 20 septembrie 2011
). În acest context, autorii excepţiei observă că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că trebuie să fie suficient de precis şi de clar pentru a putea fi aplicat (deciziile Curţii Constituţionale nr. 189 din 2 martie 2006
 şi nr. 903 din 6 iulie 2010
1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.