Inapoi la Cautare

DECIZIE 164 /2015


referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013


Puteti sa consultati o forma actualizata la data 21.08.2019, conform modificarilor publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, apasand butonul Cumpara Act.

Cumparati Actul varianta DOC

Forma la zi
Pret: 13,00 RON cu TVA
Doriti o forma actualizata , la zi (21.08.2019) , a acestui act ? Cumparati acum online, rapid si simplu varianta DOC !

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC




	

    Augustin Zegrean - preşedinte
    Valer Dorneanu - judecător
    Petre Lăzăroiu - judecător
    Mircea Ştefan Minea - judecător
    Daniel Marius Morar - judecător
    Mona-Maria Pivniceru - judecător
    Puskas Valentin Zoltan - judecător
    Simona-Maya Teodoroiu - judecător
    Tudorel Toader - judecător
    Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013, excepţie ridicată de Constantin Diamandi în Dosarul nr. 20.896/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a V-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 866D/2014 al Curţii Constituţionale.

    2. La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, lipsind cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.

    3. Magistratul-asistent învederează Curţii că autorul excepţiei a depus la dosar şi concluzii scrise în sensul admiterii excepţiei şi a constatării neconstituţionalităţii Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013, precum şi o serie de documente în susţinerea celor afirmate.

    4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia şi constatarea caracterului neconstituţional al Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013.

    5. În prealabil susţinerii excepţiei, precizează că dosarul Curţii Constituţionale este neinteligibil, întrucât piesele care îl constituie nu sunt aşezate în ordinea corectă, deşi a formulat cereri scrise în vederea corectării acestui aspect. Mai arată că raportul întocmit de judecătorul-raportor este incomplet, întrucât omite referirile sale la art. 1 alin. (3) şi art. 21 din Constituţie.

    6. Pe fondul excepţiei, autorul acesteia arată, în esenţă, că, prin Decizia Curţii Supreme de Justiţie nr. 41/1999, Mihai Pacepa a fost repus integral în drepturi, iar în acest context, roagă Curtea Constituţională ca, prin decizia ce va pronunţa, să aprecieze, faţă de situaţia în care unui fost lucrător al Securităţii i-au fost recunoscute toate drepturile, iar victimelor sale, nu, dacă a fost aplicat principiul constituţional potrivit căruia dreptatea este valoare supremă în statul român. Menţionează că, prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 98 din 27 februarie 2014, s-a arătat că se acordă reparaţii cu caracter simbolic pentru nedreptăţile suferite de deţinuţii politici. Solicită instanţei de contencios constituţional să precizeze dacă tratamentele neomenoase, omorul deosebit de grav, refuzul acordării asistenţei medicale deţinuţilor politici, tortura şi genocidul sunt considerate "nedreptăţi". Mai arată că expresia "caracter simbolic" nu există nici în Legea nr. 221/2009, nici în expunerea de motive a acesteia, la fel cum nu există nici distincţia între bunuri mobile şi bunuri imobile. De altfel, în art. 2 din Legea nr. 221/2009 se prevede, fără echivoc, că se repară toate nedreptăţile. În opinia sa, refuzul de a acorda românilor orice drept, chiar şi acum, după 70 de ani, este, de fapt, refuzul de a le acorda condiţie umană, identic cu cel din închisorile anilor '50. Precizează, totodată, că, potrivit art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii, negarea sau minimalizarea genocidului şi a crimelor împotriva umanităţii este o faptă penală. La fel, conform Legii siguranţei naţionale nr. 51/1991, sprijinul în orice mod al acţiunilor totalitariste de sorginte comunistă este o infracţiune. Solicită, în final, admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi depune, în copie, trei plângeri penale îndreptate împotriva judecătorului-raportor, domnul Valer Dorneanu, a preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, şi împotriva domnului Toni Greblă, fost judecător al Curţii Constituţionale.

    7. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată că, prin mai multe decizii, cum ar fi deciziile nr. 98 din 27 februarie 2014, nr. 73 din 11 februarie 2014 sau nr. 556 din 17 decembrie 2013, Curtea Constituţională a constatat că, prin interpretarea dată de Înalte Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 6 din 15 aprilie 2013, textul de lege criticat nu a suferit o modificare legislativă, ci s-a asigurat o aplicare nediscriminatorie a acestuia tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei, fără a crea privilegii vreunui beneficiar al acestui act normativ.

                               CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

    8. Prin Încheierea din Sentinţa civilă nr. 694 din 27 mai 2014, pronunţată în Dosarul nr. 20.896/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în interpretarea dată prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013, excepţie ridicată de Constantin Diamandi întro cauză având ca obiect constatarea caracterului politic al măsurii arestării la care a fost supus tatăl său, Alcibiade Diamandi, în anul 1948, şi acordarea de despăgubiri potrivit Legii nr. 221/2009 pentru o serie de bunuri mobile corporale şi necorporale, printre care sumele datorate de statul român tatălui său pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale ce i-au revenit ca reprezentant al Casei Autonome a Pădurilor Statului în ţările din Mediterana Orientală, contravaloarea unui inel cu diamant aflat asupra tatălui său la momentul arestării acestuia şi a unei cantităţi de parchet rămase pe un vapor, precum şi sumele în valută depuse într-o bancă străină ce nu au mai putut fi ridicate.

    9. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia arată că în niciunul dintre cele 8 articole ale Legii nr. 221/2009 nu se precizează că bunurile mobile confiscate nu pot face obiectul acordării de despăgubiri. Susţine că în decizia pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuvântul "numai" a fost adăugat cu rea-credinţă, pentru a forţa înţelesul Legii nr. 221/2009 într-un sens contrar intenţiei legii şi a justifica refuzul acordării daunelor pentru bunuri mobile, lipsind de finalitate Legea nr. 221/2009 şi desfiinţând, practic, actul normativ reparatoriu. Autorul excepţiei susţine că, prin pronunţarea Deciziei nr. 6 din 15 aprilie 2013, a fost încălcat art. 16 alin. (1) din Constituţie, creându-se o discriminare între situaţia sa, care solicită despăgubiri pentru bunuri mobile, şi cea a persoanelor cărora li se restituie bunurile imobile pe baza prevederilor Legii nr. 221/2009, precum şi a celor cărora li s-au restituit bunurile mobile anterior pronunţării deciziei criticate. Precizează că, astfel cum rezultă dintr-un răspuns al Ministerului Justiţiei, numărul soluţiilor definitive în care petenţii au putut beneficia de acordarea restituirii bunurilor mobile este de ordinul miilor, discriminarea fiind, aşadar, evidentă. Mai arată că interpretarea dată prin Decizia nr. 6 din 15 aprilie 2013 îi desfiinţează dreptul de acces la justiţie, dar şi caracterul de stat de drept al României, şi, în acelaşi timp, încalcă prevederile constituţionale şi convenţionale referitoare la protecţia proprietăţii private. Totodată, susţine că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin decizia amintită, a creat norme juridice, exercitând o prerogativă ce aparţine Parlamentului, astfel că a fost afectat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, principiu fundamental al statului de drept. Arată că atribuţiile Înaltei Curţi sunt de promovare a unei corecte interpretări a normelor juridice în vigoare, iar nu de elaborare a unor norme noi, un asemenea înţeles fiind neconstituţional. Autorul excepţiei învederează, de asemenea, aspectele de fapt ale cauzei în soluţionarea căreia a ridicat excepţia de neconstituţionalitate.

    10. Tribunalul Bucureşti - Secţia a V-a civilă apreciază că dispoziţiile art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 221/2009, astfel cum au fost interpretate prin Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 6 din 15 aprilie 2013, nu contravin prevederilor constituţionale invocate în motivarea excepţiei.

1   2   >  

Forme la zi | Modificari Act | Printare | Salvare DOC

Inapoi la Cautare

Comentarii Act

Nu sunt comentarii momentan.

Posteaza pe retele sociale

Pentru a posta un comentariu trebuie sa va autentificati


Daca nu aveti inca un cont si vreti sa va inregistrati dati click aici


Despre Companie

CTCE este liderul national in domeniul software legislativ. Avem o experienta de peste 35 ani in domeniul dezvoltarii de aplicatii software.
(aflati mai multe)

Termeni si Conditii
Comanda LegisPlus
Testeaza LegisPlus
Resurse Lege-Online

Nota CTCE

Continutul, designul, structura, precum si materialele Lege-Online.ro apartin C.T.C.E. - Piatra Neamt si sunt protejate de Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare. Copierea/distribuirea/republicarea acestora este ilegala.

Intrati in Contact

  • Telefon:
    (0233) 211 020 / (0233) 218 110
  • E-mail:
    office@ctce.ro
  • Adresa:
    Bd. Decebal, nr. 32
    610076, Piatra Neamt, Neamt
    Romania


CTCE - Centrul Teritorial de Calcul Economic

Info

Se încarcã, vã rugãm asteptati.